In trecere…

N-am uitat de blog. N-am uitat de Blogroll si nici de putinii mei cititori! Dar, stiti cum e, sunt momente in viata cand scara prioritatilor isi renoveaza treptele si astfel, unele trepte cu lucruri mai putin importante sunt puse mai aproape de baza scarii, iar treptele cu lucrurile carora le acorzi o mai mare importanta sunt puse mai aproape de varful scarii, acolo unde pericolul caderii este mai mare si mai dureros. Nu stiu daca am revenit pe blog, pentru a reincepe sa scriu des, asa cum o faceam la un moment dat. Ideea este ca astazi am simtit ca am timp si chef de scris in locul in care mi-am spus, in cateva randuri si dati, ofurile. Am noutati. Sunt licentiata in Jurnalism!!! Nu cu nota pe care mi-o doream, dar important este ca am terminat si aceasta etapa a vietii mele… facultatea. Nu vreau sa vorbesc despre examen, desi mi-e greu sa ma abtin sa nu „urlu” in linistea acestui colt de internet, despre cum copiau diversi colegi de facultate, incepand cu cei care stateau in prima banca, fix sub nasul si privirea supraveghetorilor… si pana la cei din ultimele banci, unde va dati seama ca o fi fost Raiul pe pamant, taramul tuturor libertatilor sau calea libera pentru copiutele mai mici sau mai mari, ample sau prescurtate…. Am fost dezgustata de acest aspect! E trist ca in 2008, Romania nu mai scoate numai avocati pe banda rulanta, dar si jurnalisti, functionari publici sau chiar economisti…. M-am si angajat. Acolo unde am mai lucrat la un moment dat. Am revenit acolo pentru ca imi placea domeniul si am considerat ca facultatea m-a impiedicat sa dau cel mai bun randament, la vremea respectiva. Sunt o perfectionista tipicara! Imi place sa dau tot ce am mai bun in mine, la locul de munca, la facultate, in iubire sau in familie. Nu sunt un exemplu pentru nimeni, nici chiar pentru mine … Dar sunt multumita de ceea ce am realizat pana acum si sunt fericita ca nu am facut niciun compromis pentru a ajunge, la 22 de ani, unde am ajuns. Despre iubire nu v-am zis nimic, nu? Pentru ca aici nu am noutati. Iubesc la fel de mult ca in prima zi. Poate chiar mai mult! M-am temut de acest aspect… „Daca, dupa ceva timp, se satura de mine sau poate eu de el?”…. Ma bucur ca timpul ma contrazice. Desi exista certuri sau mici impunsaturi, simt ca ne potrivim. Ne descoperim si ceea ce aflam unul despre celalalt este exact in ton cu fiecare dintre noi. Ma trec fiorii cand ma strange puternic in brate. Ma emotionez mult cand imi spune ca ma iubeste. Ma enervez cand ma ciupeste si ma distrez copios cand ma gadila. Ma rasfat cand ma alinta. Profit de slabiciunea lui pentru rasfatul meu si ma alint si mai tare. Se alinta o data cu mine si ma incanta acest lucru, mai ales ca mi-a spus ca inainte de a ma cunoaste pe mine nu o facea… Sunt mandra de el! Si il iubesc cu toata fiinta mea. Vedeti? V-am zis eu ca nu e nimic nou pe acest plan In rest, concediul nu mi l-am planificat. Nu stiu ce o sa fac in vara asta si imi pare rau ca inca nu am niciun program. Nu vreau sa treaca vara fara sa ajung macar un weekend la mare… nu mai zic de plecat undeva, in alte zari straine. Sa vedem… vara abia a inceput! Dar voi? Ce mai faceti? Pe unde ati mai fost? Pe unde va duceti vara asta? Ma bucur sa va “revad”….